Vlad Chiciudean - Nebun de alb (complet)

Added: Feb 21, 2012

Duration: 5:31

muzica Emeric Imre, versuri de Adrian Paunescuacestea sunt toate strofele poeziei de la care a plecat melodia "Nebun de alb" in varianta ei originala, cu 3 strofe mari (compuse fiecare din cate doua strofe mici ale poeziei) si un refren care, de fapt, era ultima strofa. veti observa ca prima strofa din ceea ce cant eu contine de fapt 3 strofe mici, dar n-am stiut cum sa le rearanjez in alt mod... sper ca a meritat efortul. auditie placutaAcum sunt mai pustiu ca-ntotdeauna, De când mă simt tot mai bogat de tine, Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna, Acum mi-e cel mai rău şi cel mai bine.M-aş jelui în fel de fel de jalbeÎn care nici n-aş spune cum te cheamă, Pătrate negre şi pătrate albeÎmi covârşesc grădina şi mi-e teamă.Şi, uite, n-are cine să ne-ajute, Abia-şi mai ţine lumea ale saleŞi-ntr-un perete alb de muze muteNebunii negri caută o cale.Prin gări descreierate accidente, Mărfare triste vin, în miezul verii, Iar eu sunt plin de gesturi imprudente, Ca să te-apropii şi ca să te sperii.Jur-împrejur, privelişti aberante, Copii fragili ducând părinţii-n spate, Bătrâni cu sănii gri de os pe panteŞi albatroşi venind spre zări uscate.Mi-e dor de tine şi îţi caut chipulÎn fiecare margine a firii, În podul palmei, dacă iau nisipul, Simt un inel jucându-se de-a mirii.Te-aud în bătălii din vreme-n vreme, Ostaşii gărzii tale ţi se-nchină, Iubita mea cu foarte mari probleme, Cu chip slavon şi nume de regină.Fiorul rece prin spinare-mi trece, Când mi-amintesc cu gene-nlăcrimateCă tu, de la etajul treisprezece, Voiai să te arunci, să scapi de toate.Dar tu-nţelegi, de fapt, că nu se cadeSă-ţi pui în cumpănă întreaga viaţă, Că nu-s în joc abstractele rocade, Ci sângele ce fierbe sau îngheaţă.Neputincioasă, tristă şi frigidă, Aşa ai fost şi apăreai senină, Dar cel care-a ştiut să te deschidăNu-i fericit, ci îmbătat de vină.De te lucram sârguincios cu dalta, De te făceam din carnea mea, iubito, Nu deveneai, cum astăzi eşti, o alta, Pe care la căldură am trezit-o.Lăsându-ne ambiţiile de o parte, Ne aruncăm în marea nemiloasăŞi-mpreunaţi, ca filele-ntr-o carte, Ne facem, din sudoare, sfânta casa.Pe urmă, vin ceilalţi să ne-o distrugăSi ochii tăi mă caută întrunaIar eu înalţ nefericita rugă, Purtând pe tâmple soarele şi luna.Şi te iubesc cu milă şi cu groază, Tot ce-i al tău mi se cuvine mie, Ca un nebun de alb ce captureazăRegina neagră, pentru veşnicie.

Channel: Music

Views: 842    Comments: 4